Prostituţia este sclavia dragostei

Răul rămâne rău, chiar dacă este legiferat

Săptămâna aceasta, senatorii României se vor pronunţa cu privire la legalizarea prostituţiei, proiect de lege propus de către deputatul Silviu Prigoană. Aceasta s-a mai încercat o dată, după modelul altor state din lume care deja au adoptat-o. În ciuda acestui fapt, efectele negative considerabile nu au încetat să apară sau chiar să se dezvolte, Biserica prevenind asupra lor.

Silviu Prigoană susţine în expunerea de motive a legii că „prezenta iniţiativă legislativă oferă, pe lângă sporirea controlului bolilor cu transmitere sexuală şi SIDA, protecţie socială persoanelor care practică prostituţia şi protecţia societăţii faţă de o serie de fapte reprobabile, conexe prostituţiei: proxenetismul, traficul de persoane, pedofilia, agresiunile fizice, violurile, evaziunea fiscală, consumul de droguri ş.a.” El doreşte ca prostituatele să aibă minim 20 de ani, însă clienţii putând fi şi copii de 16 ani. Mai mult, deputatul ales susţine că, în votul lor, „parlamentarii să nu se lase influenţaţi de… societatea civilă”. Aşadar, reprezentanţii aleşi ai ţării ar trebui să voteze legi independent de dorinţa şi nevoile societăţii pe care ar trebui să o reprezinte.

Legalizarea prostituţiei în România contravine Convenţiei ONU privind “Suprimarea Traficului de Persoane şi a Exploatării prostituării altora”, căci ţara noastră a ratificat acest act prin care se obligă să nu legalizeze prostituţia în anul 1955.

Biserica Ortodoxă Română, prin reprezentanţii ei, şi-a manifestat de fiecare dată dezacordul cu privire la legalizarea, dar nerezolvarea acestei probleme sociale. Ea nu neagă existenţa acestei situaţii nedorite, dar afirmă că „legiferarea prostituţiei nu rezolvă o problemă socială gravă, ci, dimpotrivă, amplifică fenomenul sub forma unei sclavii motivate financiar. În acelaşi timp, legalizarea prostituţiei intensifică degradarea morală a societăţii, contribuie la proliferarea diferitelor boli şi la creşterea numărului divorţurilor, iar femeilor prinse în această sclavie li se afectează iremediabil sănătatea psihică şi fizică, precum şi demnitatea social”, conform comunicatului de presă al Patriarhiei Române din 07.09.2010, „Legalizarea prostituţiei, o formă de sclavie modernă”. Poziţia Bisericii nu este dată de o atitudine retrogradă pe care i-o impută unii, ci din dorinţa unei vieţi mai bune pe care să o trăim încă de aici de pe pământ. În acelaşi timp, studii făcute independent de Biserică au demonstrat validitatea şi utilitatea practică a observaţiilor ei. Implicarea Bisericii în viaţa societăţii nu vrea să tulbure dezvoltarea şi progresul ei, ci, dimpotrivă, prin prevederile sale, Biserica ajută la evitarea unor situaţii indezirabile, greu de stăpânit ulterior.

Legalizarea unui lucru rău nu poate aduce bine

„Drogurile uşoare şi prostituţia nu ar trebui legalizate… Legalizarea lor nu reduce criminalitatea”, spune şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, Dan Fătuloiu, într-un interviu acordat NewsIn. Mai mult, în raportul Riscuri şi inechităţi sociale în România realizat în anul 2009 de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza riscurilor Sociale Demografice se prezintă şi efectele negative pe care le-ar avea legiferarea sexului comercial. În acest raport consistent se menţionează că „o serie de studii realizate în state care au legalizat deja prostituţia arată că măsura nu a avut efectele sperate în reducerea consecinţelor negative ale sexului comercial asupra persoanelor implicate. Ba mai mult, state care au legalizat de multă vreme prostituţia încep să-şi revizuiască politica, restrângând din drepturile practicantelor de sex comercial.”

Davil Batstone, profesor de la Universitatea din San Francisco şi preşedinte al agenţiei nonguvernamentale Not For Sale, luptă împotriva sclaviei contemporane, susţinând că există mai mult de 30 de milioane de oameni afectaţi de acest flagel. Într-un articol publicat de BBC pe 8 februarie ac, el identifică România ca fiind „un punct central al sclaviei moderne”. Având în vedere că multe studii cu privire la fenomenul prostituţiei au arătat că traficul de persoane este favorizat de legalizarea ei, cine poate prevedea consecinţele pe care le-ar produce aceasta în România, ţară ce deja „exportă” multe persoane ca prestatori de servicii sexuale?!

Dumnezeu preţuieşte libertatea omului

Dumnezeul creştin este Dumnezeul iubirii. El este singurul Dumnezeu de care omul se poate apropia cu toată fiinţa lui, din preţuire şi iubire, fără a se minimaliza şi dezintegra în faţa atotputerniciei sau grandorii Lui. Omul se prezintă înaintea lui Dumnezeu nu ca unui străin, ci ca în faţa unui tată sau frate care cunoaşte, înţelege şi simte ceea ce se întâmplă în fiinţa omului. În sens invers, şi omul poate accede la cunoaşterea şi trăirea lui Dumnezeu, la împărtăşirea şi comuniunea liberă cu El.

Dumnezeu l-a creat pe om liber şi spre libertate. Numai prin libertate omul se poate bucura cu adevărat de Dumnezeu, numai oferindu-i libertate deplină, Dumnezeu îl iubeşte cu adevărat pe om. Nu poate exista iubire fără libertate, în constrângere. De aceea omul poate spune nu, se poate împotrivi lui Dumnezeu. Nu se coboară nici un fulger din cer pentru a-l nimici. Şi deşi doar aproximativ 2,3% din populaţia lumii de declară atee, sunt foarte mulţi oameni care nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu sunt liberi faţă de El, sunt sclavii unor ideologii, principii sau atitudini străine de viaţa în şi cu Dumnezeu.

Dragostea nu se poate cumpăra

Avându-şi modelul de viaţă în comuniunea treimică a persoanelor divine, fiecare om caută şi tânjeşte iubirea, vrea să primească şi să dăruiască iubire. Omul este însetat după iubire şi o caută mereu. Sfântul Siluan Athonitul se ruga mereu pentru ca fiecare om să cunoască şi să înţeleagă iubirea. El făcea aceasta tocmai pentru că iubirea pe care a cunoscut-o şi de care s-a desfătat Sfântul Siluan, care l-a împlinit şi îl împlineşte pe tot cel ce-L caută pe Dumnezeu, nu se opune iubirii trupeşti binecuvântate, ci o descoperă ca împlinire şi desăvârşire a ei. O legătură trupească de iubire poate fi împlinită doar atunci când nu e despărţită de Dumnezeu, de binecuvântarea Lui.

Prin legătura trupească pe care omul vrea să o aibă cu o altă persoană se încearcă nu doar unirea fizică cu ea, ci o comuniune deplină între cei doi, o dăruire şi o primire reciprocă. Când însă această unire trupească se urmăreşte ca scop în sine, plăcerea tinde să se epuizeze, satisfacţia începe să moară. Fără o unire de iubire totală, completă şi statornică cu o altă persoană, omul nu poate ajunge decât la dezintegrarea şi autonimicirea lui. Disociind natura actului unirii de iubire de scopul lui, omul se manifestă ca un schizofrenic, ca un individ lipsit de înţelegerea lumii în care trăieşte.

Dragostea, prin natura ei, se oferă şi se primeşte, dar în nici un caz ea nu se poate cumpăra. Este indubitabil faptul că omul vrea şi doreşte iubirea, deşi uneori ignoră acest fapt. Dar obţinerea iubirii fără a o dărui la loc este egoism, este o formă pervertită de iubire a propriei persoane. Omul care nu are valoare în proprii ochi, care suferă din lipsa sa de preţuire, tinde să deţină prin forţă şi constrângere, vrea să supună pentru a părea important. Pentru lipsa sa de valoare pe care o resimte în mod persistent, omul caută umplerea ei, caută să-şi recapete preţuirea de sine. Dacă aceasta nu se va face prin întoarcerea la izvorul ei, dacă omul nu-L va căuta pe Dumnezeu, el va recurge în continuare la practici ce îl vor secătui din ce în ce mai mult de viaţă şi de plăcere. De aceea, omul se reaflă pe sine ca demnitate, cu plăcerea şi bucuria împlinite doar prin întoarcerea şi unirea cu Dumnezeu, singurul care dă valoare şi sens fiecărui om, singurul care consideră că cerul şi pământul sunt nimic în comparaţie cu omul.

Un profesor universitar din SUA se hrăneşte de 30 de ani din tomberoane

Profesor Un profesor universitar din Statele Unite le dă americanilor o lecţie de ecologie şi cumpătare. În ultimii 30 de ani, bărbatul nu a dat niciun cent pe mâncare. Nu pentru că n-ar avea bani, ci pentru că nu are nevoie. Găseşte din belşug mâncare delicioasă, dar mai ales gratis la ghenă.

Profesorul Milton Saier ştie că nu tot ce e aruncat la ghenă, e neapărat gunoi. De 30 de ani, scormoneşte printre gunoaie în fiecare zi. Nu vrea să fie unul dintre cei care irosesc resursele planetei. Care astăzi merg la supermarket şi îşi umplu coşurile cu mâncare, iar mâine aruncă mai mult de jumătate la ghenă.”În fiecare săptămână, de câte ori mă duc la ghenă, duc acasă mâncare şi produse în valoare de 300-500 de dolari”, povesteşte bărbatul.

Profesorul Milton îşi învaţă şi studenţii cum să mănânce pe gratis. “Doar Statele Unite aruncă mâncare care poate hrăni cel puţin 15 milioane de oameni”, susţine el. O familie de patru persoane aruncă, anual, la gunoi, mâncare în valoare de 600 de dolari. Per total, în Statele Unite, ajung, în fiecare an, la ghenă, alimente de 100 de miliarde de dolari. În timp ce, statisticile Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că, în întreaga lume, unul din şase oameni nu are ce mânca.

Sursa: Observator

Citeşte şi: Un american din şase moare de foame

Statele musulmane vor o lege internaţională care să interzică blasfemia

mecca

La patru ani de la scandalul lansat de caricaturile cu profetul Mohammad, statele islamice au declanşat o campanie pentru un tratat internaţional care să protejeze simbolurile religioase şi credinţa de batjocură- în esenţă o interzicere a blasfemiei ce vine în contradicţie cu legile despre libertatea cuvântului în lumea occidentală.

Algeria şi Pakistan conduc un grup de lobby ce va aduce propunerea în faţa Adunării Generale a ONU.

Dacă este ratificat în ţari care susţine libertatea de expresie ca drept fundamental, un asemenea tratat le va obliga să limiteze acest drept dacă ar ofensa credincioşii.

Cu toate acestea, procesul va dura câţiva ani, iar finalitatea încă este neclară.

În plus, propunerea se loveşte de rezistenţa statelor occidentale, inclusiv SUA, care în trecut a mai eliminat unele tratate ONU, inclusiv cel referitor la protecţia muncitorilor imigranţi.

Oricum experţii cred că are o şansă de reuşită dacă ţările musulmane insistă. Oricare ar fi rezultatul, campania riscă să aprindă tensiunile dintre musulmani şi Occident, pe care Obama a promis să le elimine, precum şi “ciocnire civilizaţiilor”.

Acum patru ani, un ziar danez a publicat caricaturi cu profetul Mohammed, fapt ce a declanşat atacuri asupra ambasadelor occidentale din statele musulmane în state precum Liban, Iran sau Indonesia. Drept răspuns, alte ziare europene au decis să reproducă caricaturile.

Cele 56 de state care formează Organizaţia Conferinţei Islamice fac lobby pentru adoptatea unui tratat de către ONU pentru a proteja religiile, dacă este necesar.

Associated Press a calculat însă că defăşurarea întregului proces ar putea dura un deceniu sau chiar mai mult înainte de a fi adoptat de Adunarea Generală. Oricum deja statele occidentale au declanşat o contraofensivă diplomatică pentru a contracara iniţiativa.

Sursa: Antena3.ro

Goldstone şi ale lui critici

goldstone

Juristul sud-african de 71 de ani, Richard Goldstone este şeful unei investigaţii ONU care a acuzat Israelul de crime de război în Gaza. Raportul însă a fost dur cu ambele părţi implicate în războiul care a omorât 1.387 palestinieni şi 13 israeliţi.

El însuşi evreu, Goldstone a fost surprins mai ales de atitudinea căldicică a Statelor Unite, care a luat partea Israelului şi în alte dezbateri.

Sursa: Reuters.com

Israel cere “statelor responsabile” să respingă raportul ONU despre războiul din Gaza

gaza-blockage-protestIsrael a cerut Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU să nu “răsplătească teroarea” prin acceptarea raportului ce acuză atât statul evreu cât şi pe grupul palestinian Hamas de crime de război în conflictul de Gaza .

“Rezoluţia, aşa cum este propusă, va fi fi o recompensă pentru teroare şi va trimite un mesaj clar teroriştilor din lume,” declara Aharon Leshno Yaar, ambasadorul Israelului la ONU, în cadrul consiliului de la Geneva în faţa reprezentanţilor a 47 de state.

“Vor auzi în mod clar că această nouă formă de război, folosită de Hamas în Gaza, va oferi imunitate deoarece ţările vor fi împiedicate să desfăşoare răspunsuri eficiente,” adăuga acesta în faţa consiliului care analiza raportul.

“Această strategie va fi repetată în alte locuri, contra altor state ce luptă contra terorismului.”

Şedinţa sepcială privind situaţia drepturilor omului din Teritoriile Palestiniene şi Ierusalimul de Est va decide dacă îşi asumă raportul făcut de echipa condusă de fostul procuror de crime de război Richard Goldstone.

Se arată că atât Israel, cât şi Hamas au comis crime de război şi posibil crime contra umanităţii în timpul conflictului de 22 de zile din ianuarie.

Raportul Goldstone recomandă înmânarea concluziilor către Tribunalul de la Haga, dacă Israel şi Hamas nu efectuează investigaţii credibile în şase luni.

În acelaşi timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut membrilor Consiliului să respingă documentul.

“Singura crimă a Israelului este că nu are o majoritate automată în ONU. Sperăm că toate statele responsabile vor vota vineri contra deciziei, ce încurajează terorismul şi loviturile contra păcii”.

Referindu-se la raport, preşedintele Shimon Peres sublinia că “Israel a investigat fiecare război şi acţiune pe care a fost obligat să o efectueze. Nu avem nevoie de judecători externi. Nu vom permite unei majorităţi ce este ostilă Israelului să ne judece. Dacă Consiliul pentru Drepturile Omului vrea să fie corect, sugerez să ia în considerare cererea Iranului de distrugere a Israelului. De ce Iran nu este anchetat? De ce tac toţi?”

Consiliul a avut o dezbatere în urmă cu două săptămâni privind raportul, dar a decis să amâne decizia timp de şase luni. Amânarea, susţinută de SUA şi UE era menită a acorda timp Washingtonului să relanseze procesul de pace din Orientul Mijlociu. Totuşi, Autoritatea Palestiniană şi-a schimbat poziţia şi a cerut o şedinţă a consiliului.

Sursa: Antena3.ro