Mogulii portocalii

PDL şi-a construit o adevărată reţea de televiziuni, posturi de radio şi ziare locale prin care îşi asigură promovarea campaniilor proprii, scrie Jurnalul Naţional, în ediţia de vineri. Dezvăluirea vine în contextul în care, săptămâna viitoare, comisiile de apărare vor da avizul pentru Strategia Naţională de Securitate, emisă de CSAT, strategie care a introdus presa la capitolul vulnerabilităţilor la adresa siguranţei naţionale.

Traian Băsescu a vorbit, în nenumărate rânduri, despre mogulii care îşi folosesc trusturile de presă pentru a manipula opinia publică. Preşedintele nu a făcut, însă, nicio referire la presa care îi este favorabilă şi care este controlată de PDL.

Jurnalul Naţional scrie că mogulii buni se împart în două categorii: mogulii mijlocii, care deţin posturi TV cu acoperire naţională, cum ar fi Bobby Păunescu şi Silviu Prigoană, şi mogulii mici, de provincie, care controlează televiziunile, posturile de radio şi ziarele din diferite judeţe.

Astfel, baronul PDL Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, deţine, în Neamţ, prin intermediul fiicei sale, o televiziune şi un radio. În Mureş, Petru Başa controlează lanţul de radiouri Radio Son. Dâmboviţa TV este controlată de Sorin Toader, fostul şofer al deputatului democrat-liberal Gheorghe Albu, iar Radioteleviziunea Mehedinţi şi postul Radio Severin aparţin soţiei lui Mihai Stănişoara, fost ministru al Apărării.

Valentin Adrian Iliescu, şeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul, cu rang de ministru, a preluat, de curând, televiziunea Etalon, din Vâlcea.

Oficial, în judeţul Alba, democrat-liberalii nu deţin nicio instituţie media. Cu toate acestea, multe ziare locale au reuşit să rămână pe piaţă cu ajutorul publicităţii de la Primărie şi Consiliu Judeţean. Mai mult, postul Alba TV a fost achiziţionat, de curând, de Vasile Pop, unul dintre oamenii de casă ai primarului portocaliu, Mircea Hava.

În Gorj, 80% din presa locală este controlată de PDL. Două rude ale lui Ionel Manţog deţin trustul Zonal Media, care are ziarul Pandurul şi postul Gorj TV. În plus, Radio Infinit este controlat tot de Manţog.

Iar situaţia este asemănătoare şi în Braşov şi Mureş. Primarul Braşovului, George Scripcaru, deţine mai multe televiziuni, posturi de radio şi ziare.

În Târgu-Mureş, presa este controlată de apropiaţi ai primarului Dorin Florea şi ai şefilor ai filialei PDL.

La Iaşi, site-ul de ştiri newsiaşi.ro îl are drept director editorial pe Iulian Micu, director al ultimei campanii prezidenţiale a PDL în Iaşi.

Sursa: Antena 3

Memoriile refulate ale României

ROMANIA SECRETS REVEALED

Sub titlul de mai sus se prezintă articolul din Le Figaro.fr care condamnă România pentru imposibilitatea sa de a-şi depăşi istoria negativă, uitându-şi propria istoria revoluţionară.

La douăzeci de ani de la Revoluţie, Le Figaro a stat de vorbă cu Cristian Mungiu, Marius Oprea şi Ion Iliescu pentru o radiografie a României post-revoluţionare.

“Acum două decenii, soţii Ceauşescu au fost executaţi după o parodie de proces care rămâne păcatul original al unei Românii postcomuniste în continuare avară în amintiri” sunt rândurile cu care îşi începe jurnalista Arielle Thedrel articolul din Le Figaro.

Procesul soţilor Ceauşescu, naşterea şi efortul CNSAS, tentaculele întinse de Securitate până azi în societatea românească, precum şi viziunile diametral opuse ale unui decreţel, respectiv ale unui fost ministru comunist devenit înlocuitor al “Geniului din Carpaţi”, sunt evocate de articolul apărut în ediţia de joi a cotidianului francez Le Figaro.

Dan Voinea, fost procuror militar în timpul comunismului şi cel care a fost desemnat de generalul Stănculescu să încropească un dosar al Ceauşeştilor înainte de execuţie, se simte şi azi o marionetă. Pe moment, în acel decembrie 1989, s-a simţit “eliberat”, însă azi e “nemulţumit” pentru că ştie că moartea tiranilor n-a servit la nimic. Potrivit acestuia, nomenclatura a confiscat revoluţia, iar “un Ceauşescu viu ar fi ajuns azi senator”.

Marius Oprea, cel care conduce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este convins că multe dosare ale Securităţii sunt dispărute azi. “Arhivele STASI se întindeau pe 160 de kilometri şi ştim că atunci când Zidul Berlinului a căzut, agenţii au reuşit să distrugă 20 de kilometri în doi ani. Imaginaţi-vă ce s-a putut face aici de-a lungul a zece ani”, spune Oprea. Fostul arheolog se plânge, de altfel, că agenţia publică pe care o conduce este tratată precum un ONG.

Sociologul Silviu Matei, în vârstă de 33 de ani, constată că la 20 de ani de la căderea comunismului, interesul pentru acest eveniment este extrem de scăzut în România. “Ne rămâne un efort enorm de memorie pe care trebuie să-l facem, dar nu cred că suntem pregătiţi pentru aşa ceva”, spune Matei.

Realizator a trei filme despre perioada comunistă, Cristian Mungiu este un personaj extrem de popular în presa franceză. “În România, comunismul a devenit un lucru abstract. Nimeni nu se simte responsabil pentru trecut. Toţi preferă să creadă că singurul vinovat e Ceauşescu. Iar acesta e mort”, spune regizorul premiat la Cannes. “Revoluţia din 1989 este un secret de familie. Toţi ştim ce s-a întâmplat cu adevărat, dar nimeni nu vrea să vorbească despre asta. Ca şi cum românilor le-ar fi ruşine de compromisurile mediocre din timpul comunismului şi de revoluţia înşelătoare”, adaugă Mungiu.

Singurul senin în rândul intervievaţilor Le Figaro este fostul preşedinte Ion Iliescu, care, spune jurnalista franceză, “vorbeşte în continuare ca un ideolog marxist lipsit de remuşcări”. Nici preşedintele actual, Traian Băsescu, deşi lăudat pentru condamnarea comunismului, nu este însă mai presus. “Deşi comisia de istorici condusă de Vladimir Tismăneanu i-a cerut să revizuiască pensiile foştilor ofiţeri ai poliţiei politice din comunism, Băsescu nu a dat curs cererii, preferând să păstreze comunismul ca pe o idee abstractă”.

Importam vaccinul de la GlaxoSmithKline, pe care Polonia l-a refuzat

news_img_148368_117773Ministerul Sanatatii a gasit sa cumpere de la compania GlaxoSmithKline numarul de doze aprobat de Guvernul Boc. Un lot de un milion de vaccinuri, produs de aceeasi firma multinationala, a fost refuzat de catre Polonia, pe motiv ca nu a fost testat. Traian Basescu s-a opus importului, considerand ca produsul Institutului Cantacuzino este cantitativ suficient si este de zece ori mai ieftin.

Romania este decisa pana la urma sa importe 500.000 de doze de vaccin impotriva gripei AH1N1 produse de compania GlaxoSmithKline, desi Polonia initial a refuzat un lot mai mare, pe motiv ca serul nu este suficient testat de catre autoritatile medicale. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a opus importului, declarand: “M-a alertat declaratia secretarului de stat Streinu-Cercel, care pravalea apocalipsa peste România si impunea importul imediat de vaccin antigripal. România nu va importa niciun vaccin, avem în acest moment la Institutul Cantacuzino un milion de doze, iar în zece zile putem avea înca un milion. Doar opt tari din Europa produc acest vaccin, iar România este una dintre ele”, a spus seful statului, referindu-se la declaratiile lui Streinu-Cercel conform carora situatia propagarii virusului gripei noi ar impune importul de doze de vaccin. Ulterior, secretarul de stat declarase ca avem nevoie de vaccin importat din strainatate: “Companiile ne-ar putea livra vaccin abia în primul trimestru din 2010, ori noi avem nevoie acum, pâna când Institutul Cantacuzino va finaliza propria productie. Vaccinarea va începe la sfârsitul lunii noiembrie, respectiv în 26-27, cu vaccin Anti-grip produs de Institutul Cantacuzino”, a declarat Streinu-Cercel. Aceasta declaratie a venit dupa ce Ministerul Sanatatii a trimis cereri la patru producatori agreati de Agentia Europeana a Medicamentului (EMEA) pentru un milion de doze de vaccin AH1N1. Guvernul Boc a aprobat achizitionarea a 500.000 de doze din strainatate, la un cost total de 2.250.000 de euro, pe motiv ca vaccinul romanesc nu este inca aprobat pentru minori, desi testarile acestuia se vor incheia cu o luna, doua mai devreme decat cel din Occident. Acum, Ministerul Sanatatii a gasit sa cumpere vaccin, desi Guvernul Poloniei a refuzat categoric achizitionarea de doze din Occident. Demersul ministerului se deruleaza si pe fondul initiativei de scumpire a medicamentelor, cu pana la 40%, astfel incat companiile internationale sa supravietuiasca pe banii romanilor.

Polonia critica producatorii de vaccinuri

Premierul polonez, Donald Tusk, a acuzat acum doua zile, companiile farmaceutice ca încearca sa puna pe seama guvernelor responsabilitatea eventualelor efecte secundare ale vaccinurilor împotriva gripei A H1N1, justificând astfel refuzul Poloniei de a le achizitiona, relateaza AFP. “Stim ca societatile care ofera vaccinuri împotriva gripei A H1N1 nu vor sa-si asume responsabilitatea privind efectele secundare ale acestui vaccin”, a precizat Tusk. “Acestea refuza sa le puna pe piata deoarece raspunderea lor juridica ar fi atunci mai mare. Ele cer clauze care nu sunt probabil în conformitate cu legislatia poloneza si care pun toata responsabilitatea asupra Guvernului unei tari în privinta efectelor secundare si a eventualelor indemnizatii”, a adaugat el. Polonia refuza în acest moment sa achizitioneze vaccinuri împotriva gripei A H1N1, considerând ca nu sunt înca suficient de testate de catre autoritatile medicale. Circa 200 de cazuri de contaminare cu virusul A H1N1 au fost semnalate în Polonia, dar nu a fost înregistrat pâna în prezent nici un caz mortal. “Daca vom avea o declaratie potrivit careia Comisia Europeana îsi asuma responsabilitatea juridica a efectelor secundare ale vaccinului, vom putea discuta deschis despre eventuale achizitii”, a declarat Tusk, facand referire la avizul Comisiei Europene potrivit caruia vaccinul reprezinta cea mai buna modalitate de protejare împotriva gripei. “Zelul anumitor tari pare exagerat si neadecvat raportat la situatia epidemiologica reala”, a mentionat el. Peste 5.700 de persoane au murit din cauza gripei A H1N1 în lume de la începutul pandemiei în aprilie, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Alexandru Calmacu

Sursa: Gardianul.ro