HIV – virusul dragostei eşuate

Din anul 1988, Ziua Naţională a României corespunde cu Ziua Mondială anti-SIDA. Această zi a fost dedicată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru mediatizarea metodelor de protecţie şi evitare a acestei infecţii. Chiar dacă trebuie subliniate riscurile aduse de către această maladie, metodele de luptă împotriva ei nu se limitează la propaganda folosirii prezervativelor.

HIV reprezintă acronimul pentru virusul imunodeficienţei umane, care în faza terminală a infecţiei determină sindromul imunodeficienţei umane (SIDA). Până a se ajunge la stadiul terminal de SIDA, în primele stadii ale infecţiei virusul se înmulţeşte şi se poate transmite mai departe de către individul inconştient că poartă infecţia în sânge.

Gravitatea infecţiei HIV este dată de faptul că virusul atacă anumite limfocite, celule albe din sânge care sunt responsabile de protecţia organismului împotriva infecţiilor şi a cancerelor. Astfel că persoana seropozitivă nu moare propriu-zis din infecţia cu HIV, ci fiindu-i distrus sistemul de apărare, ea este mult mai susceptibilă la infecţii banale care în acest caz se pot dovedi fatale.

Iniţial, infecţia HIV dă simptome nespecifice, asemănătoare unei banale răceli. Nu există o manifestare patognomonică ce ar putea ridica un semnal de alarmă. HIV fiind un virus cu evoluţie lentă, până la manifestarea bolii pot trece şi zece ani de zile, timp în care persoana infectată poate transmite şi altora infecţia.

Având în vedere acestea, la data de 1 decembrie anul curent, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a lansat în cadrul Parlamentului European de la Bruxelles un ghid cu privire la testarea HIV. Marc Sprenger, directorul ECDC, a declarat: Numărul persoanelor din Europa care nu sunt conştiente de infecţia lor cu HIV sau care sunt diagnosticate în stadii avansate reprezintă o problemă semnificativă. Cei care nu ştiu că sunt infectaţi transmit mai uşor infecţia şi au risc mai mare de a dezvolta boli secundare HIV sau chiar de a muri. Detectarea şi diagnosticul precoce sunt vitale pentru accesul la tratament şi îngrijiri de specialitate. Tratamentul modern va ajuta la menţinerea unei speranţe de viaţă aproape normale şi absenţa unor afecţiuni medicale grave.

Mare majoritate a noilor infectări cu HIV au loc în urma contactelor sexuale neprotejate, astfel încât campaniile de prevenire şi conştientizare a infecţiei HIV au devenit aproape sinonime cu promovarea utilizării prezervativelor.

Concepţia creştină despre boală spune că de multe ori aceasta survine ca o consecinţă naturală a păcatului, a unui act nenatural, iar aceasta se poate observa foarte uşor cu privire la infecţia HIV.

Omul este creat şi conceput din iubire şi pentru iubire. Nimic nu are sens în afara iubirii şi de aceea omul caută mereu iubirea, chiar dacă această căutare se face uneori prin mijloace nu prea ortodoxe. Faptul că omul caută mereu iubirea demonstrează tendinţa lui de a se reîntoarce la Dumnezeu, singura iubire care îl poate satisface şi împlini. Faptul că omul eşuează uneori poate fi din cauza unor metode inadecvate, a unor mijloace incorect folosite, nepotrivite cu funcţionalitatea lor primară.

Dragostea normală dintre un bărbat şi o femeie reprezintă simbolul dragostei dintre om şi Dumnezeu. Dacă omul se desparte, se distanţează de Dumnezeu, şi dragostea lui naturală şi firească se întoarce împotriva firii, se perverteşte. Astfel că omul ajunge să minimalizeze actul iubirii, pervertindu-l şi folosindu-l doar ca metodă de a obţine plăcerea şi nu un act de unire intimă şi profundă cu persoana celuilalt. Legat de acest lucru, părintele Filotei Faros spune următoarele: Cu cât oamenii se dezbracă trupeşte mai uşor, cu atât ajung să-şi dezgolească sufletul mai greu; şi poate că de cele mai multe ori se folosesc de dezbrăcare trupului ca de modalitatea cea mai eficientă prin care pot să se eschiveze de la o dezgolire reală a sufletului. Ei se arată mult mai reţinuţi în situaţia de a se deschide cu tandreţe unul în faţa celuilalt şi de a-şi dezgoli sentimentele, adevărata dezgolire psihică şi duhovnicească, decât să-şi etaleze goliciunea trupească şi să se apropie sexual unul de altul.

Departe de trebui să fie stigmatizat, seropozitivul trebuie primit ca un frate ce are mai multă nevoie de înţelegere şi iubire adevărată. El trebuie să simtă apropierea şi comuniunea reală ce se manifestă prin Tainele şi viaţa mistică a Bisericii. Omul infectat cu HIV, tocmai pentru că are imunitatea trupească scăzută trebuie să se întărească şi mai mult duhovniceşte, trebuie să înţeleagă sensul real al vieţii. Ceilalţi nu trebuie să îl perceapă ca pe un ciumat, ca pe cineva drept de osândă. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne învaţă dragostea şi primirea celui ce se pocăieşte. El se atingea de vameşi şi de leproşi, învăţând că dragostea depăşeşte orice barieră şi nici o regulă nu se interpune celui ce manifestă adevărata dragoste.

Numită iniţial plagă a homosexualilor şi a celor ce trăiesc în promiscuitate sexuală, seropozitivii sunt oameni în căutarea lui Dumnezeu, sunt persoane ce tânjesc după dragostea adevărată.

Ştiaţi că…

– SIDA a ucis mai mult de 25 milioane de oameni de la 1 decembrie 1981, data la care a şi fost declarată pandemie?

– aproape o treime din cei infectaţi HIV nu ştiu că sunt infectaţi?

– mulţi oameni seropozitivi lucrează fără ca infecţia să interfereze cu aceasta?

– prin asistenţă medicală adecvată, marea majoritate a femeilor seropozitive pot naşte copii sănătoşi, neinfectaţi

– nu există nici un caz de infecţie HIV transmisă în cadrul vreunei şcoli?

– peste 70% din cei infectaţi HIV au între 10 şi 20 de ani?

– HIV este de aproape trei ori mai frecventă la bărbaţi?

Modalităţi de transmitere HIV

– contacte sexuale neprotejate, cu riscul mai mare la homosexuali

– contact direct cu sânge al secreţiilor biologice infectante prin folosirea de obiecte ce înţeapă sau taie, aceasta întâmplându-se frecvent la toxicomani sau, mai rar, în accidente profesionale

– contact direct al pielii sau mucoasei lezate cu fluide infectante

– mama poate infecta copilul înainte, în timpul sau după naştere

– prin transfuzii de sânge sau transplant de organe.

HIV nu se transmite prin:

– contacte cotidiene în societate sau familie: strângere de mână, îmbrăţişare, sărut social.

– utilizarea în comun a unor obiecte ca: bani, telefon, veselă, jucării, etc.

– mâncare sau apă

– strănut sau tuse.