Ioan – de la ucenicul mult iubit, la apostolul chinuit

John-the-TheologianAutor a cinci din cărţile Noului Testament, Ioan a fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos. Fiind nepotul lui Iosif, şi astfel rudă cu Hristos, Ioan era cel mai tânăr dintre apostoli, un copilandru cu inimă curată, martor al vieţii lui Iisus. Pentru puritatea sa şi dragostea înflăcărată faţă de Mântuitorul, Acesta l-a făcut părtaş la vederea slavei lui Dumnezeu pe pământ, cu prilejul Transfigurării, dar şi a agoniei omului în faţa morţii, în grădina Ghetsimani. Ioan este singurul ucenic ce-L urmăreşte pe Hristos pe parcursul procesului Său, e singurul ce nu-L părăseşte la piciorul crucii, şi primul ce ajunge la mormântul gol, chemat fiind de presimţirea învierii.

Apoi a urmat calvarul…

După cum bine se ştie, toţi apostolii au murit ucişi de oamenii cărora le predicau religia iubirii. Mai puţin Ioan. Asta nu înseamnă că viaţa lui a fost una racordată la cornul abundenţei sau al liniştei. Pe rând, el a fost ţinut rob, a fost prizonier, a fost lăsat aproape mort, a fost exilat. Detaliile vieţii lui, departe de a fi romanţate sau idealizate, contrastează de slava de care se bucură în lume autorul Revelaţiei, dar şi mai mult, de iubirea de care era înconjurat de Iisus Hristos în timpul petrecerii Sale pe pământ. Trecerea pe care o avea înaintea arhiereilor de la templu a lăsat-o pentru înjurăturile prostituatelor. Aprecierile fariseilor, pentru certările ţăranilor. A lăsat totul, a suferit totul! Prigonirile pe care le-a îndurat, departe de a-l dezintegra, i-a permis o înţelegere profundă a realităţilor divine, o pătrundere în norul cunoştinţei de Dumnezeu, o apropiere fiinţială de iubirea sa. Dacă Pavel este apostolul misionar ce cutreieră întreaga lume romană pentru o câştiga cât mai mulţi, făcându-se tuturor toate, Ioan e ucenicul iubirii, rugul ce ardea necontenit pentru Hristos, subiect al revelaţiilor divine. Participând la evenimente definitorii şi în acelaşi timp tainice ale vieţii lui Iisus pe pământ, Ioan se face părtaş şi la descoperiri asupra viitorului, profeţii ce au suscitat interesul lumii, mai ales în zilele noastre.

Numai prin uitare totală de propriile nevoi, de propria voinţă, de propria viaţă, Ioan s-a putut ridica la înţelegerea raţiunilor din lume, şi de dincolo de lume, la cunoaşterea raţiunilor divine. Într-atât de mult s-a tranfigurat, ca nici trupul lui nu a mai rămas pe pământ.

Teolog al raţiunilor divine, Ioan se face binevestitor al iubirii divine ca împlinire şi transfigurare a omului.

One thought on “Ioan – de la ucenicul mult iubit, la apostolul chinuit”

Comments are closed.