4 thoughts on “Fapta sfatului”

  1. Făptuirea este o dovadă a existenței. Doar morții nu mai pot lucra. Chiar dacă un lucru pe care îl faci nu e perfect, tot trebuie să-l faci. Spunea cineva că daca ar fi vrut ca o carte pe care a scris-o sa fie perfecta, ea nu ar mai fi fost scrisă niciodata.
    Conteaza cateodata mai mult inima pe care o pui intr-o fapta decat justetea ei. Nu cred ca nu ti s-a intamplat vreodata sa nu fii foarte incantat de o anumita fapta pe care ai facut-a si ea sa fie primita usor, daca nu chiar cu dispret! Atunci iti pierzi din ravna, din elan, incepi sa lenevesti.
    Chiar daca o fapta nu este foarte buna, trebuie laudata mai intai ravna, dorinta din spatele ei si abia apoi, in masura in care se considera ca este neaparat necesar, se poate tenta o indreptare, o imbunatatire. Evolutia faptei si a persoanei trebuie sa fie naturala. Sa nu uitam ca patul lui Procust doar omora oamenii, nu-i ajuta sa-si dezvolte particularitatile.
    Cred ca deja s-a racit vremea…

  2. Inteleg, mersi!

    Cat despre vreme, daca te referi la raceala mea (fizica) :), inca nu mi-a trecut..iau nurofen (vreo 4 pe zi). Cat despre cea spirituala, e deja primavara.. 🙂

Comments are closed.